afrontài , vrb: afrontare,
afrontari Definizione
nàrrere cosa, coment'e a briga o a murrúngiu (e fintzes ibregungire), parare fronte a ccn.; acapiare o pònnere un'animale a cara o a conca a calecuna cosa, acapiau a s'afronta o àteru; èssere a muru o a làcana in mesu, foedhandho de propiedades o de meres; prnl. tènnere bregúngia, birgonzare / èssere afrontau che becu = oféndhiu meda
Sinonimi e contrari
afachilare,
acarai,
agiostrare,
atzuridare,
cadojare,
iscamurriare,
refaciai,
rumbicare
/
prèndhere
/
allacanai 1,
stremenai
2.
a Cristus dh'ant afrontau a una colunna po dh'aciotai ◊ agatais su burricu afrontau: ifrontaedhu e batiennedhu!
Traduzioni
Francese
affronter
Inglese
to face
Spagnolo
afrontar
Italiano
affrontare
Tedesco
entgegentreten.
iscaressíre , vrb: iscaretzire Definizione
agiummai coment'e a si ndhe bogare sa caratza, ammostare sa cara, bogai faci, foedhare a cara arta chentza bregúngia, cun atza; fintzes giare amparu a partzialidades
Sinonimi e contrari
abbogare
/
racumandai
Frasi
a unu de Tàtari mi so iscaretzidu e l'apo fatu a zigota: bi las apo cantadas bàtoro istrofas!…
2.
ma chie ti at iscaressidu?, su píscamu?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
affronter,
braver
Inglese
to face people boldly
Spagnolo
encarar,
afrontar
Italiano
farsi avanti,
affrontare le persóne con coràggio
Tedesco
vortreten,
entgegentreten.